Platyhelminthes aplatizat dorsoventral. Înțelesul "dorsiventral" în dicționarul Engleză


Avion doborât în Ucraina Peştii din Marea Neagră Peştii sunt consideraţi ca fiind grupul cel mai vechi platyhelminthes aplatizat dorsoventral cel mai numeros de  vertebrate, adaptate exclusiv mediului acvatic.

Pentru deplasare se folosesc de înotătoare, perechi şi neperechi, formate din raze scheletice unite printr-o membrană intermediară. Corpul este protejat de solzi de origine dermică, cu structuri diferite. Scheletul este cartilaginos sau osos. Organele principale ale respiraţiei sunt branhiile.

Inima este bicamerală, fiind constituită dintr-un atriu şi un ventricul. Organul excretor funcţional este de regulă mezonefrosul şi excepţional pronefrosul.

Reproducerea, la majoritatea speciilor, se efectuează prin fecundaţie externă. Din punct de vedere sistematic supraclasa Pisces, include patru clase: Sarcopterygii, Holocephali, Elasmobranchii şi Actinopterygii, din care, numai ultimele două au reprezentanţi în Marea Neagră. Speciile de peşti caracteristice Mării Negre, sunt sărace atât calitativ ca număr de speciicât şi cantitativ în cadrul fiecărei specii.

Platyhelminthes aplatizat dorsoventral general viaţa acestora se desfăşoară în zona litoralului marin. Unele specii de peşti trăiesc toată viaţa în Marea Neagră, altele migrează din Marea Mediterană la noi, dar există şi fenomenul invers, adică specii care migrează de la noi, spre Bosfor şi Marea Marmara. Alte specii migrează helmintox 125 vartojimas vederea reproducerii sau pentru nutriţie în apele dulci, în special în fluviile care se varsă în mare, sau în lacurile litorale cu ape salmastre.

Peştii platyhelminthes aplatizat dorsoventral Marea Neagră Dintre peştii generativ reofili dulcicoli, cu o mare putere de adaptare la variaţiile de temperatură euritermi şi de salinitate eurihalinicu migraţii din mare în apele dulci ale fluviilor din bazinul Mării Negre sunt Acipenseridele Platyhelminthes aplatizat dorsoventral.

Sturionii fac parte din ordinul peştilor cu scheletul în parte cartilaginos şi sunt reprezentaţi în arealul bazinului pontico-dunărean prin şase specii, din care două specii de apă dulce: cega Acipenser ruthenus şi viza Acipenser nudiventris şi patru specii marine: morunul Huso husonisetrul Acipenser gueldenstaedtiipăstruga Acipenser stellatus şi şipul Acipenser sturio. Alte specii de peşti marini care intră în Dunăre pentru a se reproduce platyhelminthes aplatizat dorsoventral Clupeidele scrumbiile.

Dintre puzderia de scrumbii, numai scrumbia de Dunăre Alosa immaculatarizeafca Alosa tanaica şi gingirica Clupeonella cultriventris pot fi considerate ca migratori tipici din mare în apele dulci din bazinul Dunării Inferioare.

platyhelminthes aplatizat dorsoventral

Clupeidele sunt forme vechi, terţiare. Unele dintre ele au populat vechea Mare Sarmatică, de aceea se găsesc printre ele specii şi varietăţi migratoare în apele dulci ale fluviilor şi râurilor principale.

Altele s-au menţinut în mediul marin şi au devenit migratori de tip marin. Dintre peştii care vizitează rar apele Mării Negre şi ale Dunării este şi anghila Anguilla anguillapeşte de apă dulce care face migraţii mari pentru a se reproduce. O altă specie care trăieşte în mare, întâlnindu-se destul de rar este păstrăvul de mare Salmo labrax care intră şi în Dunăre pe distanţe destul de mari km.

Nisetrul Acipenser gueldenstaedtii Una din cele mai cunoscute specii de clupeide din Marea Neagră este scrumbia de Dunăre Alosa immaculata Anghila Anguilla anguilla În apele salmastre ale lacurilor litorale, trăiesc sau pătrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: scrumbia albă de mare Alosa maeoticaaterina Atherina boyeristrunghilul Neogobius melanostomusguvidul platyhelminthes aplatizat dorsoventral iarbă Zosterisessor ophiocephalusguvidul tărcat Pomatoschistus marmoratusguvidul de mare Ponticola cephalargoidesguvidul de Razelm Ponticola syrmanghidrinul Gasterosteus aculeatus.

Lacurile şi limanurile maritime constituie un mediu adecvat şi pentru chefali, care intră din mare în cârduri numeroase pentru a se hrăni şi reproduce. În apele româneşti ale Mării Negre se cunosc patru specii de chefali: labanul Mugil cephalussinghilul Liza aurataostreinosul Liza saliens şi foarte rar platarinul Liza ramada.

Traducerea «dorsiventral» în 25 de limbi

O altă specie care pătrunde din mare în lacurile litorale este şi cambula Platichthys flesus iar în lacul Razelm rătăceşte un ciprinid, cunoscut sub numele de tarancă Rutilus rutilus heckelii. Chefali Mugil cephalus În zona fundurilor pietroase, caracterizate prin prezenţa a numeroase stânci şi pietre, îmbrăcate în alge verzi şi brune, luminate de razele soarelui, trăiesc: hanusul Mesogobius batrachocephalus şi scorpia de mare Scorpaena porcus. Tot în acest loc, ascunşi printre pietrele fundului, cu un corp mărunt şi cu o coloraţie extrem de vie, trăiesc cocoşeii de mare Salaria pavo, Blennius ponticus, Parablennius incognitus, Parablennius tentacularis, Aidablennius sphynx, Coryphoblennius galerita şi buzaţii Symphodus tinca, Symphodus ocellatus, Symphodus cinereus, Symphodus rostratus etc.

Cocoşel de mare Parablennius tentacularis Buzaţi Symphodus ocellatus Unele regiuni ale fundului sunt acoperite cu nisip consolidat amestecat cu mâl. Aici iarba de mare alcătuieşte tufe bogate, iar alga Cystoseira se întinde ca o adevărată pădurice. Alte zone au fundul acoperit cu nisip mobil.

În acest loc trăiesc o serie de peşti precum: guvidul străveziu Aphia minutaguvidul de nisip Pomatoshistus minutusguvidul negru Gobius nigeracul de mare Syngnathus typhleaţa de mare Nerophis ophidioncăluţul de mare Hippocampus guttulatus.

Acul de mare Syngnathus typhle Căluţul de mare Hippocampus guttulatus Pe fundurile cu nisip platyhelminthes aplatizat dorsoventral vegetaţie trăiesc peştii cu corpul plat: calcanul Scophthalmus maeoticuslimba de mare Solea solea şi în mod sporadic calcanul mic Scophthalmus rhombus.

Printre alţi peşti care trăiesc pe platyhelminthes aplatizat dorsoventral nisipoase din zona litorală sunt: vatosul sau vulpea de mare Raja clavatapisica de mare Dasyatis pastinacadracul de mare Trachinus dracoboul de mare Uranoscopus scaberuva Gymnammodytes cicerelusrândunica de mare Chelidonichthys lucernus şi milacopul Umbrina cirrosa.

Pisica de mare Dasyatis pastinaca Dracul de mare  Trachinus draco Locurile mâloase cu argilă sau acolo unde trăiesc midiile, constituie habitatul pentru barbun Mullus barbatus platyhelminthes aplatizat dorsoventral Gaidropsarus mediterraneus şi mult mai adânc în regiunile mâloase, pentru bacaliar Merlangius merlangus.

La adâncimi maxime unde viaţa este permisă trăieşte dulgherul Zeus faber. Barbunul Mullus barbatus ponticus Peştii caracteristici largului mării pelagici sunt: rechinul Squalus acanthiashamsia Engraulis encrasicolussardeluţa Sardina pilchardusşprotul Sprattus sprattusaterina adevarată Atherina hepsetuszărganul Belone belonestavridul Trachurus mediterraneuslufarul Pomatomus saltatrixscrumbia albastră Scomber scombruspălămida Sarda sardaetc. Câinele de mare Squalus acanthias În Marea Neagră se mai întâlnesc unele specii rare sau chiar exemplare singulare ale unor peşti care helminth infection in Marea Mediterană şi a căror viaţă aici, nu este îndeajuns cunoscută.

Dintre aceştia fac parte: rechinul ciocan Sphyrna zygaena platyhelminthes aplatizat dorsoventral, rechinul vulpe Alopias vulpinuspeştele sabie Lepidopus caudatuspeştele spadă Xiphias gladiustonul Thunnus thynnuslavracul sau lupul de mare Dicentrarchus labraxluci Sphyraena sphyraenaplătica de mare Pagellus erythrinussparosul Diplodus annularisdorada Sparus auratagupa Boops boopsdinţatul Dentex dentex etc.

Multe dintre specii sunt rare sau pe cale de dispariţie din cauza poluării mediului marin şi a pescuitului excesiv şi ilegal. Declinul accentuat a mai multor specii de peşti marini început spre sfârşitul secolului al XX-lea, a condus în doar 30 de ani la exploatarea a numai 5 dintre cele 26 de specii de peşti cu valoare comercială.

Cele mai vulnerabile şi mai afectate specii sunt cele cu habitat în zona costieră, între care regăsim sturionii, chefalii şi câinele de mare.

Pescarii români mai recoltează platyhelminthes aplatizat dorsoventral Marea Neagră între şi 2. În toate ţările riverane Mării Negre a existat o politică de dezvoltare a pescuitului marin şi o planificare în dezvoltarea infrastructurii, incluzând construcţia de porturi şi întreprinderi de prelucrare a peştelui. Prin anii numărul de vase de pescuit platyhelminthes aplatizat dorsoventral Marea Neagră atinsese maximul iar cantităţile pescuite erau la apogeu.

Adeseori, în apele teritoriale româneşti îşi fac apariţia pescadoarele turceşti şi uneori bulgăreşti, la pescuit ilegal de calcan şi rechin. Între anii —au fost descoperite şi reţinute de către Garda de Coastă a Poliţiei de Frontieră Române, 26 de pescadoare 19 turceşti şi 7 bulgăreşti. Elasmobranchii Rechinii Peşti cartilaginoşi, exclusiv marini, cu corpul acoperit de solzi placoizi, numiţi în general rechini.

Gura este transversală şi arcuită faţă de axul longitudinal al corpului, totdeauna pe partea ventrală a capului.

Oculotrema hippopotami - Wikipedia

Branhiile, în formă de foiţe elasmobranhiicomunică cu exteriorul prin fante branhiale. În Marea Neagră trăiesc rechini cu corpul alungit, fusiform Selachii şi rechini cu corp turtit dorso-ventral Batoidea.

Rechinii din infraclasa Selachii sunt pelagici şi exclusiv carnivori. Au pielea acoperită cu denticuli dermali care îi protejează de leziuni sau paraziţi şi le asigură o mai bună dinamică în mediul acvatic. O altă caracteristică a acestora sunt dinţii substituibili, în general triunghiulari şi ascuţiţi, asezaţi pe mai multe rânduri.

Comun în Marea Neagră este câinele de mare Squalus acanthias. Incidental au mai platyhelminthes aplatizat dorsoventral raportate prezenţe ale unor exemplare platyhelminthes aplatizat dorsoventral rechini şi din alte specii: o altă specie de câine de mare Squalus blainvillerechinul înger Squatina squatinarechinul pisică Scyliorhinus canicularechinul ciocan Sphyrna zygaena şi rechinul vulpe Alopias vulpinus.

Aceştia pătrund uneori in apele Mării Negre în urmărirea bancurilor de peşti cu care se hrănesc.

platyhelminthes aplatizat dorsoventral

Rechinii din infraclasa Batoidea sunt forme bentonice, pe fundurile nisipoase şi mâloase, mişcându-se prin ondularea pectoralelor foarte mari. Se hrănesc cu scoici şi crustacee, pe care le sfărâmă cu ajutorul dinţilor laţi şi tari. În Marea Neagră platyhelminthes aplatizat dorsoventral pisica de mare Dasyatis pastinaca şi vatosul Raja virusi 7 razrediar în apropierea litoralului turcesc a fost semnalată, în mod excepţional, specia Gymnura altavela, foarte rară chiar şi pentru Marea Mediterană.

platyhelminthes aplatizat dorsoventral

Squaliformes Platyhelminthes aplatizat dorsoventral de talie mică, măsoară 1 — 2 m. Au rostrul puţin alungit şi cartilajul rostral simplu. Gura este ventrală. Pectoralele sunt tribazale. Au două dorsale. Înotătoarea anală este absentă, coada heterocercă cu axa moderat redresată şi lobul inferior mai puţin dezvoltat. În Marea Neagră este prezentă familia Squalidae cu două specii, Squalus acanthias şi Squalus blainville. Spiny dogfish, F. Aiguillat commun, E. Mielga, D. Dornhai, RUS.

Ακανθίας, TR. Mahmuzlu camgöz. Rechinul este spaima peştilor în aproape toate mările şi oceanele.

platyhelminthes aplatizat dorsoventral

Forma platyhelminthes aplatizat dorsoventral său este atât de bine adaptată pentru atac, încât spintecă cu uşurinţă apa, în goana după pradă deplasându-se ca o adevarată torpilă. În comparaţie cu rechinii oceanici, câinele de mare, rechinul specific Mării Negre are o talie mică. Dimensiunile la care ajung masculii 1 — 1,5 m, sunt mai mici decât cele ale femelelor care ajung până la 1,7 m. Greutatea exemplarelor oscilează între 6 — 14 kg.

Pielea este acoperită cu solzi mărunţi, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt precedate de câte un ţep.

Încărcat de

Gura este aşezată ventral sub bot. Dinţii sunt ascuţiţi, aşezaţi pe 6 rânduri, cu vârfurile îndoite de la mijloc în direcţia colţurilor gurii. Ochii fără membrană pleoapă. Tăieturile branhiilor, mici şi aşezate înaintea pectoralelor. În coloraţia corpului predomină nuanţa cenuşiu-albăstruie, spatele şi părţile laterale fiind pigmentate cu un număr variabil de pete albăstrui sau albe, mai accentuate la exemplarele tinere.

Pe burtă are culoarea alb-gălbuie.

Ei traiesc in pamant si au nevoie de umiditate pentru a supravietui si a se reproduce. Alte trasaturi ale viermilor: majoritatea sunt activi in timpul noptii, sunt hermafroditi. Cuvantul "vierme" este, de fapt, un termen foarte general si este folosit pentru a denumi multe animale, de la viermii mustei Sciria si omizi larvele fluturilor si viermii lati. Dimensiunile lor variaz ntre 0,2 mm i 3 m, iar numrul metamerelor se poate ridica pn la

Mereu agitat, trăieşte mai mult solitar, grupându-se în număr mic numai în timpul reproducerii. De ţărmul nostru se apropie începând din martie şi până în noiembrie.

Peştii din Marea Neagră | Itinerarii pontice

De obicei este semnalat în larg la 50 — 70 m adâncime în zona mitiloido-faseolinoidă. Fiind adaptaţi vieţii în ape reci, platyhelminthes aplatizat dorsoventral de mare nu au un platyhelminthes aplatizat dorsoventral intens şi au un ritm de creştere foarte lent. Longevitatea lor nu este cunoscută foarte exact. Unele estimări, indică  vârsta de 35 — 40 de ani, dar sunt şi exemplare care trăiesc până la 50 — 75 de ani. Ating maturitatea sexuală la vârsta de 10 — 11 ani masculii şi 18 — 21 de ani femelele.

Este o specie ovovipară. Se împerechează în ianuarie-martie.

Înțelesul "dorsiventral" în dicționarul Engleză

După o foarte lungă perioadă de gestaţie 22 — 24 luniexpulzează între 2 şi 11 pui, măsurând 25 — 30 cm. Creşterea lentă, maturitatea sexuală târzie şi faptul că femelele produc mai puţin de 10 pui în medie pe an, fac ca populaţiile de câine de mare să se refacă foarte greu. Răpitor temut, îi cad pradă pe lângă o serie de crustacei mari şi platyhelminthes aplatizat dorsoventral peşti ca: hamsia, guvidul, scrumbia albastră, stavridul etc.

Carnea de rechin se consumă, dar este aspră şi lipsită de grăsimi. Cu toate acestea, Marea Neagră este considerată a avea în continuare, una dintre cele mai mari populaţii de rechini din acest gen. Squatiniformes În Marea Neagră este semnalat ca specie platyhelminthes aplatizat dorsoventral, rechinul înger Squatina squatinafamilia Squatinidae.

Angel shark, F. Ange de mer commun, E. Angelote, D. Meerengel, RUS. Άγγελος ψάριTR.

  1. Morfologie[ modificare modificare sursă ] Oculotrema hippopotami este un vierme aplatizat dorsoventral, cu o lungime medie de 17 mm, și o lățime de la 2 la 3 mm.
  2. Cancerul de gat simptome
  3. Como eliminar los oxiuros en ninos
  4. Copilul deparazit ce este
  5. Laryngeal papillomatosis treatment
  6. Caracterele comune mai importante ale platelminților[ modificare modificare sursă ] Au simetrie bilaterală, bine exprimată.
  7. Preparate pentru tratamentul enterobiozei sulfonamide

Keler balığı. Nu sunt referiri privind această specie în apropierea litoralului românesc. Corpul este extrem de plat, cu înotătoare pectorale impresionant de mari, semănând mai degrabă cu un calcan decât cu un rechin. În apropierea nărilor are câteva protuberanţe asemănătoare unor mustăţi, folosite ca organe de simţ.

Ochii mari şi rotunzi, cu fantă pupilară verticală îi conferă o bună vedere. Culoarea pielii variază de la gri la roşcat sau verde-maroniu, fiind brăzdată de mici pete albe şi de puncte negricioase.

Exemplarele tinere prezintă modele platyhelminthes aplatizat dorsoventral complexe şi pete mari închise la culoare, în timp ce la adulţi acestea sunt mai simple. Fiind platyhelminthes aplatizat dorsoventral specie nocturnă îşi petrece ziua îngropat în mâl sau nisip, lăsându-şi afară numai ochii. Noaptea înoată activ pe platyhelminthes aplatizat dorsoventral apei. Este un prădător de ambuscadă. Se hrăneşte cu peşti care trăiesc pe fundul apei: calcan, limbă de mare, precum şi cu crustacee sau moluşte.

Carcharhiniformes În Marea Neagră sunt semnalate două specii: rechinul pisică Scyliorhinus caniculafamilia Scyliorhinidae şi în mod cu totul întâmplător rechinul ciocan Sphyrna zygaenafamilia Sphyrnidae.

Rechini de talie mică, cel mult 1,5 m. Gura ventrală, este prevăzută cu numeroşi dinţi mici, pluricuspizi, funcţionali pe mai multe rânduri.

Fantele branhiale înguste. Codala, cu axa redresată, are lobii puţin dezvoltaţi. Coloraţia rar uniformă, adesea cu pete mai închise. Trăiesc în zona de coastă a mărilor şi oceanelor, la adâncimi mici. În general speciile sunt ovipare, ouăle sunt protejate de o capsulă cornoasă cvadrangulară, terminată în fiecare colţ cu un filament.

Small-spotted catshark, F.