Frecvența găului de vierme, Anuar bargauan 5_corectat_beautyboutiquesalon.ro
Lenin nr. MIAI G. Aspecte din biflra depresiunii Ne.
Через пятнадцать с лишним часов.
- Tratamentul cu opistoziemie pentru giardiază
Observaţii asupra rlispitldiril si rlului unr planle in iazuril e B! CnspECtul plnntelr crmfite din bazinul plriului Nemţişr Neamt 85 Cntri butii la cunaşterea veget ţiei nitrmasivul Ceahlilu 09 7. TOMA 0.
Flra şi vegeletill plldurii Dumbrav. Tratamentul eficient al viermilor din plămâni asupra dialmeelr di mlaşlina eutrfă lunea Bahnei la De rsca şi Lzna B. Cntribuţii la frecvența găului de vierme zplanctnului din iazurile Bl! Cercetări hkk bilgice in lacul de.
Date asupra bilgiei crterii bletelui Al burnus. Particul ariuiule fenlgiei rnigraţiei pl! Fenlgia graţiei de priml! Investigatins n the phytplanktll frm B! Rmaia 2. Frecvența găului de vierme cncernant la rlistributin et la valeur piscicle des quelques plnnte"' dans les e tangs B! Rec,hcrclles sur la flre et la vegetatin du Mas sif Ghindli. Rumani e de Neamţ 7. CIFU T. Knsped der Cr mphyten. Pflanzen aus den Fleisgebiet des B.
Recherches sur la vegetatin ni trphille du de Ceahlău massif Recherches a ' e tude vegetatin massif de Ceahl! TOMA C. CIFU T. Die Flra und die vegetati n ausder Waldung Dumbrav. Observatins cncernant les dia. Cntributins â naissance du zaplanctn dans les kangs Billll. J Dnnee cncernant dpteres Satyridae du massif de Ceahlll. CntribwUns â la cnnais. Cntributin il la cnnaissance des Lepidpt!
Tihuţa Colibiţa Precipitaţiile atmosferice, în Ţara Bârgăului, cresc de la V la E şi descresc din zona montană, spre zona depresionară, în raport cu altitudinea şi expoziţia vestică favorabilă ploilor frontale, de la mm anual la mm anual. Luna cu cantitatea cea mai redusă de precipitaţii este ianuarie mmiar cea mai ploioasă pes- te mm este iunie.
The Phenlgy characteristics f the Dirds Migra. Laineus Basin f Mldavian Bis trltza River as c! Symphyta ymenptere. In this paper Lhere are pesented the results f a sludy cncerning the cmpsitin f algal planktn frecvența găului de vierme the seasnal var ialin frecvența găului de vierme phytplankln amunts in three eutrpltk pnds frm Neamt Disrict. B ude t i I n cursul anului 97 frecvența găului de vierme Statiunea de cercetări "Stejarul" au fst cntinuate cercetările privind limnlgia unr iazuri din judetul Neamt, studiu abrdat in scpul cunaşterii principalilr factri care deter mină prductivitatea bilgică a ecsistemelr respective.
I n cazul iazurilr Bălăneşti şi Budeşti, realizarea prductiei de substanta rgani. Lucrarea de faţă reprezintă cntinuare a cercetărilr alglgice începute în anul C ă r ă u ş u, 97 şi se referă la cmp zitia specifică şi unele aspecte ale dinamicii canti t ative a fitplanct nului în apa iazurilr Budeştiaval, Bălăneştiaval şi, incepind cu luna iulie 97 iazul Bălăneştiamnte.
„Picioarele de picior mijlociu” din cărți
Cn frm datelr statiei meterlgice de la Rman, temperatura medie anuala este de 8,3 c, iar media anuală a precipitatiilr este de mm. Principalele date mrfmetrice ale iazurilr sînt redate în tabelul ele mai js Staţiunea de certll.
Su praf. Blăneşti aval Budeşt i a val 6 9 Adîncime m 4 3,5 3,2 Pe plan limnlgic, este imprtantă glirea peridică a iazurilr in timpul iernii.
O trăsătură caracteristică a iazului Bălăneştiaval este Jradul mare de acperire cu vegetaţie emersă "tare" Typha angustiflia fenmen mai puţin prnunţat în celelalte duă iazuri.
In iazul Bălăneştiamnte şi Budeştiaval au fst întîln ite frmaţiuni de Plygnum amphibium, iar în iazul Bălăneştiaval, vegetaţia "male" mai cuprindea şi Pta mge tn lucens, Ceratphyllum sp. Pentru caracterizarea hidrchimică a ecsistemelr studiate au fst luate î n cnsiderare datele bţinute în cadrul Labratrului de hidrchimie al Staţiunii ele cercetări "Stej aru"; tabelul nr.
După cum se pate VPdea din acest tabel, cndiţiile hidrchimice ale acestr ecsisteme limnice pt fi apreciate ca fiind favrabile pe,tru dezvltarea algelr planctnice. Ele au fst fixate pe teren, imediat după clectare, util izînr:!
Analiza cantitativă şi calitativă a fst efectuată la micrscpul de cercetare MC lorflsind iluminarea în cntrast de fază şi mkrscpia în flurescenţă, pentru a pune în evidenţă starea celu lelr algale în mmentul clectării. Rezul tatele determinărilr privind cmpziţia calitativă a fitplandnului elin cele trei iazuri studiate sînt cupri nse in lista unităţilr taxnmice întîlnite în prbe în periada de cercetare, listă care cuprinde 94 taxni.
- Anuar bargauan 5_corectat_beautyboutiquesalon.ro
- Scuturi de tunel: descriere, scop. Foraj orizontal
- Descrierea picătoarei de mijloc Picător de pete mediu
- Harta Site-Ului |
- Fiecare dintre ele are propriile sale avantaje și dezavantaje.
- Descrierea picătoarei de mijloc Picător de pete mediu vezi de asemenea
In luna mai 97 se înregistrează în iazurile Bălăneştiaval i imprta ntă dezvltclfe cantitativă a fitplanctnului. Se m ai întîlnesc fusifrme, Trachelmnas spp.
In luna iunie 97 sa bservat anumită scădere a cantităţii de alge planctnic'e în apa celr duă iazuri. Merismpedia glauca. Scade ttdată mult numlrul de indivizi la spec ia Biceca cylindrica, dar creşte pnderea relativă a diatmeelr. In luna i ulie 97 se cnstată anumită diferentiere în situaţia fitplanctnuiui în cele trei iazuri.
In iazul Budeştiaval se bservă nuă c re s tere cantitativă a pnderii genului Scenedesmus, care redevine dminant.
Istoricul scutului
Ai;tfel, in iazul Bălăneştiamnte dmină speciile Cryptmnas marssnii, Chr mnas caudata, Celastrum sphaericum, Crucigenia tetrapedia, Trache Jmnas vlvcina etc. I n luna septembrie 97 a fst înregistrată sprire evidentă a numărului de specii care alcătuiau fitplanctnul.
Foraj orizontal Scuturi de tunel: descriere, scop. Foraj orizontal Istoria scuturilor scufundate a început în secolul anterior, în Anglia. Primul scut a fost construit de inginerul Brunel pentru a pune un tunel sub Tamisa.
Tt în. Octmbrie 97 se caracterizează în iazurile cercetate prin nuă mdificare a structurii tabl ului speciilr dminante devin mai i mpr tante algele Chrmnas caudata, Tetrastrum staurgeniaetrme, Ankis trdesmus sp. Cmparînd cmpziţia fitplanctnului din iazurile luate în studiu se pt face cîteva cnstatări. Astfel, în periada de primăvară a anului 97 exista puternică asemănare între iazul Budeşti aval şi Bălăneşti aval în ceea ce priveşte principalele specii care frecvența găului de vierme fitplanctnul.
Din luna iulie 97 apare diferenţă netă între i azurile cercetate. O trăsătură cmună tuturr iazurilr în periada de vară şi tamnă este dminanta bine exprimată a clrficeelr.
De asemenea, trebuie remar cată varietatea relativ mare a cmpzitiei fitplanctnului, în sensul numărului mare de unităţi taxnmice care îl cmpun. Prin cercetarea alglgică a celr trei iazuri a fst pusă în evi denţă prezenţa unr unităţi taxnmice care p înă în prezent nu au mai fst semnalate în algflra ţării nastre, după cum sa putut cn stata din literatura de specialate cnsultată.
Aceste unităţi taxn mice sînt următarele Chlrgnium fusifrme Matv. Chrmnas caudata Geitl. Specia se prezintă sub frmă de celule fusifrme alungite, cu di flageli mai scurti dej:: î t celula. Pirenidul este unic; secţiunea celulei apare circulară.
Lungi mea celulelr variază, cnfrm datelr din literatmă i n da k şi clab. Exemplarele măsurate în prbele clectate din cele trei iazuri se încadrau în aceste d imen siuni, fiind respectiv de 27,0X3,65,9 micrni. Lungimea flagelilr veria între 0,2 şi 6,8 mi crni. Pe pl a nşa, frecvența găului de vierme este reprezentată la fig.
Specia Chrmnas caudata G eitl. Este caracteristică anumită curbură a a {ului lngitudinal a.
Încărcat de
Lungimea flagelilr este mai mică decît aceea a cdulei. Biceca cylindrica Lackey Burrelly. In iazul Bălăneşti aval această specie frecvența găului de vierme fst intîlnită numai n luna i uni e Tn iazul Bălăneşti am nte, specia nu a f s t întîlni tii.
Cresterea viermilor de matase
Căsuţa este cilindrică, cu un capăt cnic şi are un perete fin, inclr. Dimensiunile variază între micrni lungime şi 7B micrni lăţime cf. S t a r m a c h, ; exemplarele măsurate de n0 aveau amplitudine de variaţie mai mare : micrni lungime şi 7,08,7 micrni dicmetr.
Clula prpriuzisă aflată în prţiunea c nică a căsuţei era rtundă sau putin vală, cu diametru! Flagelul este cu puţin mai lung decît căsuţa. Specia a fst figurată în planşa, fig. Date asupra variaţiilr cantităţii de fitplanctn.
O tratamentul infecțiilor cu helmint dintre datele bţinute din analizele cantitati ve a prbelr de fitplanctn sînt redate în tabelul nr. Origina ; Fig.
Ce se întâmplă cu un triunghi inversat?
G Chlrgnium iusifrme Mtv. OriJinal ; Fig. Diferenţele bservate intre diferitele staţii de clectare de la suprafata apei in aceste iazuri vizează în măsură mai mică aspectul cantitativ, ele fiind mult mai bine exprimate sub raprt calitativ.
I n md desebit, în prbel e clectate din aprpierea znelr acperite de veg eta ţie macrfită sa înregistrat în md cnstant diver sitate sprită a cmpziţiei specifice, fapt care se pate crela cu dez vltarea perifitnului vegetal pe plantele acvatice frecvența găului de vierme şi emerse. Cmpararea rezuuatelr analizelr fitplanc t ni c e la prbele luate de la adîncime 2 metri, fund faţă de cele din stratul superficial nu a permis stabilirea unr diferenţe cnstante, semnifi cati ve, pe de parte datrit8 adîncimii relativ mici a bazinelr, iar pe de altă parte datrită a mcstecului cntinuu al maselr de apă datrită acţiunii vînturilr, frecvente în această regiune.
I n cadrul studiului cantitativ al fitplandnului, sa acrdat aten ţie şi unui aspect mai puţin elucidat pentru i azurile din această parte a ţăr ii studiul raprtului între cantitatea de celule algale vii în prbă şi cantitatea ttală de alge determinate.
Rezultatele unr astfel de deter min8ri sînt cuprinse în tabelul de mai js. I n cazul unr papilloma virus gravidanza rbe clectate în cndiţii de calm atmsferic, deci în absenţa deranj ării stratificări i naturale a apei i azului, sau bservat di frecvența găului de vierme uneri farte nete între cantitatea relativă de alge vii în prba de suprafaţă şi cea de la fundul bazinului.
Astfel de situaţii, dar mai puţin prnunţate au fst frecvența găului de vierme nite de mai multe ri, şi numai în frecvența găului de vierme de calm atmsferic. Una d intre cauzele acestui fenmen trebuie căutată în înrăutăţirea cndiţii lr de lumină la fundul iazului, datrită absrbţiei şi difuziei luminii în masa de apă cauzate de suspensiile de apă, frecvența găului de vierme găului de vierme etc.
Iaz: Băi. Luna: c p xigen mgj.
